Monitorizarea progresului elevilor cu cerințe educaționale speciale

Sursa bibliografică:

Vlad, M., (coordonator științific), Vasiliu C.M., Onofrei D.G., Gurgu, D., Mocanu, M., „Evaluarea complexă a copilului cu cerințe educaționale speciale”, Editura «Timpul» Iași, 2006

Fișe de evaluare complexă și monitorizare:

Ce este monitorizarea progresului?

  • set de proceduri de evaluare utilizate pentru a măsura eficiența intervenției terapeutice;
  • instrument care ne permite să selectăm obiective adecvate și tehnici de intervenție mai eficiente și mai bine direcționate;
  • instrument care ne asigură în mod obiectiv de evoluția copilului.

Cum funcționează monitorizarea progresului?

  • se stabilesc nivelurile de performanță actuale ale elevului și se identifică obiectivele de învățare viitoare (obiectivele stabilite în Planul de intervenție personalizat pentru durata întregului an școlar);
  • dintr-un astfel de obiectiv dezvoltăm obiective care pot fi măsurate și urmărite periodic – împărțim ceea ce copilul trebuie să realizeze până la sfârșitul anului școlar în mai mult etape măsurabile;
  • printr-o evaluare sistematică identificăm progresul elevului în vederea atingerii obiectivelor stabilite;
  • progresul include elemente calitative, care demonstrează niveluri de dezvoltare diferite (nu este o simplă comparație între ceea ce știe, simte, poate elevul să facă la sfârșitul anului școlar față de începutul acestuia);
  • progresul trebuie considerat din perspectiva copilului – ritmurile de progres diferă la același copil de la perioadă la perioadă și pentru domenii de dezvoltare diferite (de exemplu, diferențe intra-individuale privind progresul din aria de dezvoltare a comunicării și limbajului, diferit de cel din aria dezvoltării social-emoționale).

Cum sunt structurate fișele pentru monitorizarea progresului?

  • fișele de evaluare complexă și monitorizare sunt diferențiate pe trei trepte distincte de achiziții raportate la principalele domenii de dezvoltare: psihomotor, comunicare și limbaj, cognitiv, social-afectiv;
  • grilele conțin, pentru fiecare domeniu de dezvoltare, un set de criterii de evaluare, respectiv un set minimal de achiziții, manifestări comportamentale, abilități, deprinderi, a căror apreciere se realizează pe durata anului școlar, în cele trei etape ale evaluării globale: evaluarea inițială – în care se stabilește nivelul de dezvoltare la începutul intervenției terapeutice și nivelul potențial de evoluție în principalele domenii de dezvoltare; evaluarea intermediară, de etapă, realizată la sfârșitul primului semestru școlar, cu rol formativ și decizional – în care se stabilește nivelul de dezvoltare atins în anumite momente ale intervenției, evidențiind progresul sau regresul și nevoile imediate de intervenție; evaluarea finală, asimilată, de regulă, celei de la sfârșitul anului școlar – în care se stabilește nivelul cunoștințelor și deprinderilor dobândite și se iau decizii cu privire la direcțiile ulterioare privind intervenția educațional-terapeutică.

Cum se consemnează rezultatele evaluării?

  • pentru fiecare item (criteriu de evaluare) sunt propuse trei niveluri de apreciere: RI(realizează itemul corect, în mod independent), RS (realizează itemul parțial corect, cu sprijin), NR (nu poate realiza itemul);
  • se bifează un singur nivel de apreciere în caseta corespunzătoare fiecărui item, pentru fiecare dintre cele trei etape ale evaluării globale;
  • itemii care nu pot fi realizați sau sunt realizați corect doar cu sprijin constituie priorități de intervenție în cadrul programelor personalizate;
  • aprecierea nivelului de realizare se realizează prin: utilizarea instrumentelor de evaluare (probe, grile, liste de comportamente etc.), observarea comportamentului elevului în desfășurarea jocurilor/rezolvarea sarcinilor de lucru, analiza produselor activităților practice etc.

Evidențierea progresului nu are consecințe negative nici asupra copilului, nici asupra cadrului didactic. Nu realizăm comparații între elevi, ci constatăm și ameliorăm. Scopul monitorizării progresului este de a evidenția ritmurile în care copilul evoluează, iar competența cadrului didactic este reliefată de măiestria cu care ajustează intervenția terapeutică pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevului.

Exersarea asocierii fonemului cu litera mare de tipar

Setul de 10 fișe poate fi utilizat pentru achiziția/consolidarea abilităților în plan lexico-grafic, prin:

  • identificarea sunetelor în cuvinte, în poziție inițială;
  • identificarea grafemelor mari de tipar;
  • asocierea sunetelor cu grafemele mari de tipar;

De aici pot fi descărcate fișele de lucru:

Cuvintele a căror denumire este propusă pentru analiza fonetică au fost grupate în arii tematice (de exemplu, elemente din natură, unelte, dispozitive, obiecte pentru igienă, piese de mobilier etc.). Acest lucru face posibilă realizarea concomitentă și a exercițiilor de denumire a obiectelor pe categorii, utile pentru extinderea volumului vocabularului activ.

Tipărite color și laminate, fișele pot fi utilizate pentru mai mulți elevi. Se poate indica lipirea unei forme autocolante peste litera corect identificată, urmată de scrierea de către elev a literei. După finalizarea sarcinilor de lucru, materialele sunt fotografiate și salvate într-un portofoliu digital al elevului.

Însușirea actului grafic – realizarea corespondenței între litere mici și mari de tipar

Fișele de lucru sunt potrivite pentru consolidarea recunoașterii literelor de tipar și a grupurilor de litere. Sarcina de lucru constă în realizarea de perechi între grafemele mici (plasate pe imagini color) și grafemele mari (plasate pe imagini alb-negru, care pot fi colorate după identificare).

Imaginile selectate sunt grupate sub tematica „Toamna”. Pe o fișă au fost plasate, în medie, șapte perechi de grafeme, pentru a se evita supraîncărcarea și pentru a facilita discriminarea vizuală a elementelor.

De aici pot fi descărcate fișele de lucru:

Fișe de lucru pentru exersarea gesturilor rectilinii

De aici pot fi descărcate fișele de lucru care conțin exerciții de divertisment grafic pentru dezvoltarea capacității de execuție a gesturilor fundamentale – gestul rectiliniu:

Elevul va realiza mișcări de translație de tip orizontal (de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga) și mișcări de translație de tip vertical (de sus în jos și de jos în sus).

În realizarea sarcinilor de lucru poate fi acordat sprijin practic elevilor cu mobilitate deficitară (li se va conduce mâna pentru executarea gesturilor). De asemenea, este important ca aceste exerciții să fie precedate de imitarea unor gesturi ample, apoi a unora cu amplitudine din ce în ce mai mică, până la gesturile implicate în actul grafic.

Fiecare fișă de lucru face referire la anumit context gestual (de exemplu, cursa de mașini sau deplasarea către un anumit mijloc de transport etc.), iar plecând de la acesta se poate crea o scurtă povestire pentru a evita monotonia, pentru a motiva și implica mai ușor elevul în activitate.

Planificări calendaristice pentru aria curriculară „Terapii specifice și de compensare” (centralizare a link-urilor către articolele publicate)

Dizabilități intelectuale ușoare și moderate:

Terapii și programe de intervenție, clasele Pregătitoare – a IV-a

Terapii și programe de intervenție, clasele V – VIII

Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză, clasele Pregătitoare – a IV-a

Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză, clasele V – VIII

Șablon și model completat – Plan de intervenție personalizat

Dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate:

Terapii și programe de intervenție, clasele Pregătitoare – a IV-a

Terapii și programe de intervenție, clasele V – X

Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză, clasele Pregătitoare – a IV-a

Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză, clasele V – X

Șablon și model completat – Plan de intervenție personalizat

Planificări calendaristice pe module, pentru disciplina „Terapii și programe de intervenție”, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate

Articol actualizat în data de 02.10.2023

Sugestie de Planificare calendaristică pe module, pentru disciplina „Terapii și programe de intervenție”, clasa I, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate:

Sugestie de Planificare calendaristică pe module, pentru disciplina „Terapii și programe de intervenție”, clasa a III-a, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate:

Sugestie de Planificare calendaristică pe module, pentru disciplina „Terapii și programe de intervenție”, clasa a X-a, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate:

Planificare calendaristică pe module, pentru disciplina „Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză”, învățământ special primar, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate

Articol actualizat în data de 02.10.2023

Material orientativ pentru disciplina „Evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză”, clasele Pregătitoare – a IV-a, dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate:

Pentru aria Consiliere psihopedagogică, activitățile educațional-terapeutice vor fi selectate în funcție de prioritățile de intervenție și vor fi detaliate în planul de intervenție personalizat.